. Revista de Educaţie Fizică, Sport şi Ştiinte Conexe
EVALUAREA OBICEIURILOR ALIMENTARE ŞI A TIMPULUI DESTINAT ACTIVITĂŢII FIZICE ALE ADOLESCENŢILOR ŞI ADULŢILOR CARE SE PREGĂTESC ÎN DOMENIUL ARTISTIC – STUDIU PILOT
25 iulie 2017
Domeniu:
Adriana ALBU,  Raluca Mihaela HODORCĂ, Ana Cristina LEŞE

Rezumat
Obiceiurile alimentare se formează în familie în perioada copilăriei şi persistă uneori toată viaţa. Scopul studiului este de a cunoaşte obiceiurile alimentare ale adolescenţilor şi adulţilor care se pregătesc în domeniul artistic. Ipoteze: obiceiurile alimentare al  adolescenţilor ar trebui să fie  deosebite  de cele ale  adulţilor, în condiţiile existenţei necesarurilor nutritive diferenţiate pe grupe de vârstă. Material şi metode: studiul s-a realizat pe un lot de 58 tineri din care 29 sunt din clasa a  XII a la liceul de muzică O Băncilă şi 29 în anul I de facultate la Universitatea de Arte. Aceşti tineri au competat un chestionar de frecvenţă săptămânală a aportului alimentar. Prelucrarea rezultatelor s-a făcut cu ajutorul testului Pearson Chi - Scuare. Rezultate şi discuţii: aportul dominant de lapte este doar de 2-3 ori pe săptămână (43,10%) ceea ce este total insuficient. Diferenţele calculate pe grupe de vârstă sunt nesemnificative statistic (χ²=4,652, Gl=3,p>0.05) şi orientează către obiceiuri alimentare asemănătoare. Ouăle sunt consumate mai ales de  2-3 ori pe săptămână (39,65%) diferenţele calculate fiind nesemnificative statistic (χ²=4,140, Gl=3,p>0.05). Practic,  aportul de ouă este insuficient şi la adolescenţi şi la adulţi. Cartofii apar în meniuri mai ales de 2-3 sau 4-7 ori (41,37%), diferenţele calculate fiind nesemnificative statistic (χ²=0,832, Gl=3,p>0.05).  Produsele zaharoase  apar în meniuri mai ales de 4-7 ori (68,96%), diferenţele calculate fiind semnificative statistic la un p <0,01(χ²=11,998, Gl=2). Concluzii: obiceiurile alimentare se formează în primii ani de viaţă şi se modifică puţin ulterior.

ALBU.pdf
pdf