Sport si Societate

Marin Chirazi, Cezar Honceriu, Petruţ - Florin Trofin

Rezumat:
S-a încercat prin aplicarea unui test sociometric evaluarea relaţiilor socio – afective în cadrul a două clase de la un liceu cu program sportiv. Cercetarea şi-a propus să depisteze tipul de relaţii care se stabilesc între subiecţii puşi în situaţii ipotetice diferite. S-au ales trei tipuri de activităţi specifice profilului liceului, care au menirea de a scoate în evidenţă structuri diferite ale relaţiilor în cadrul grupurilor:  realizarea unui referat împreună cu un coleg din clasă, practicarea unui joc sportiv ocazional şi deplasarea într-o excursie.
S-a presupus că elevii clasei pe o ramură sportivă de echipă de la un liceu cu program sportiv sunt mai uniţi decât cei ai unei clase mozaic, dat fiind caracterul coeziv al sporturilor de echipă.
Chestionarul sociometric a fost aplicat la Liceul cu Program Sportiv din Iaşi, în luna aprilie 2009. Cele două clase sunt una pe ramură sportivă de echipă şi una mozaic, ambele a XII-a. Trebuie menţionat că toţi cei chestionaţi practicau sport de cel puţin patru ani şi faptul că în fiecare clasă relaţiile de colegialitate s-au dezvoltat pe parcursul a patru ani.
Înainte de a completa chestionarul, elevilor li s-a explicat importanţa completării chestionarului într-un mod cât mai real. După ce s-au completat chestionarele, s-au centralizat datele obţinute şi apoi s-au realizat matricile sociometrice.  Pe baza acestor sociomatrici rezultatele s-au centralizat astfel încât elevii au fost ordonaţi după indicele de statut preferenţial al fiecăruia.
Odată obţinută ierarhia, s-a întocmit sociograma, grupând elevii după indicele de statut preferenţial pe 5 nivele: respinşi, indiferenţi, acceptaţi, populari, foarte populari. Fiecărui nivel de valori îi corespunde câte un cerc în care vor fi plasaţi elevii după ierarhizare şi din acest moment numele subiecţilor au fost înlocuite cu cifre.
Interpretarea rezultatelor s-a făcut pentru următoarele situaţii: individual, interpersonal şi grupal. Cel mai important nivel este cel grupal, pentru care s-au calculat: indicele de putere preferenţială,indicele de stabilitate preferenţială şi indicele de coeziune al grupului.
Ceea ce s-a obţinut în urma analizei chestionarelor, sociomatricei, ordonării elevilor, sociogramelor s-a sintetizat într-un  tabel, cu date numerice. Pentru o interpretare obiectivă, s-au raportat valorile numerice la numărul de subiecţi din fiecare clasă, cu excepţia celor care luau în considerare numărul elevilor. Pe baza acestui tabel s-a făcut analiza datelor obţinute şi s-a încercat explicarea rezultatelor.
Ca o principală concluzie a acestui studiu, s-a evidenţiat o coeziune mai mare la elevii clasei mozaic.